o secunda

O secunda vreau sa se opreasca tot.
Pentru o secunda vreau sa stau pe un cearsaf moale,in mijlocul patului.
Tu,vei sta in celalalt colt si imi vei spune sa am rabdare.
Tu,copilule imi vei spune sa numai fiu incapatanata.
Eu,te voi ruga sa nu ma faci sa rad.
Eu,te voi ruga sa'mi respecti supararea.
Eu as vrea sa stau pe banca fara sa aud un sunet.
Eu as vrea sa stau fara sa te aud pe tine.
Eu as vrea sa nu iti aud numele pentru o zi.
As vrea sa numai aud pe nimeni vorbind despre tine.
As vrea sa nu iti vad ochii aia.
As vrea privirea ta sa nu ma urmareasca.
"Noi nu vom fi numai prieteni.Eu te voi vrea in fiecare zi.Nevoia mea de a fi alaturi de tine,va striga intotdeauna.Voi fi pe peron.Vom fi pe peron.Metroul va veni iar si iar,dar nimeni nu se oboseste sa-l ia.Lumea se va uita la noi.Se va uita la tampitii astia cum stau pe peron." E ora tarzie in noapte si nu mi-e somn.E iarasi aceea noapte cand mi-o petrec toata gandindu'ma la tine si la tot ce s-a intamplat.Tu,eu si ea.Trei persoane in acest triunghi ce a tot existat.Ma urasc pe mine.Nu ma mai recunosc.Cica nu e bine sa faci in viata aceeasi greseala,dar eu o iau de la capat.Zi de zi merg cu acelasi metrou spre aceeasi destinatie,ma uit la acelasi geam aburit de vreme si astept sa vina aceeasi persoana sa se uite la mine.Eu ma voi juca pe patratelele de pe peron in timp ce el ma va vedea si va incepe sa rad inocent.Apoi vom urca si ne vom aseza pe scaun.Vom sta fara sa vorbim unu cu altu,decat despre lucruri marunte.Vom incepe sa radem asa cum de multe ori obisnuiam sa facem.Eu ma voi uita la tine,cand tu nu esti atent.Voi evita privirea ta pentru ca stiu ca ma voi pierde.Timpul se va juca cu noi.Oare ne va face sa ajungem mai tarziu? Cine va fi de partea noastra? Timpul sau destinul? Afara va incepe sa ploua,dar nu ne va pasa.Vom fi noi doi sub ploaie si vom incepe sa chicotim ca doi prosti.Dupa vom intra in clasa,ne vom pune in banca,vom incepe sa fim atenti la ore si ne vom preface ca nimic nu s-a intamplat.Si asta va continua zi de zi.

o zi din viata.

Miroase a cozonac cu ciocolata si vanilie in casa.E liniste.Nu e nimeni inauntru.Usa este ca deobicei deschisa.Observ niste sticle goale pe jos si fum de tigara in scrumiera din dormitor.Azi e joi.E un fel de joi.E joia mea si o voi fura din mine.Ce conteaza daca azi am teza la mate?In fond,cui pasa?Prietena mea Sarah a fost racita zilele trecute.E rau cand e Sarah racita.Tuseste toata ziua si in plus imi stranuta in nas.E amuzant.I se face nasul rosu tot dupa si se infurie cand rad de nasul ei.De ce insist pe nasul ei?Pentru ca nasul ei face totul.Nasul ei e un pic turtit la mijloc si putin orientat catre vest.Si de ce insist pe Sarah?Pentru ca Sarah e prietena mea cea mai buna aparuta de nicaieri,atunci cand eu sunt singura acasa si nu ma duc la scoala.Sarah are 10 ani.Este neastamparata si mereu nepieptanata.Sarah se joaca cu jucariile mele.Le ia in bratse,de mentionat aici (pe toate!)si incepe sa le arunce prin camera,de parca ele ar fi niste baloane.
Cafea?Am baut.Ceai de fructe de padure cu miere si lapte pentru Sarah?I l'am pus in fata,la micul dejun impreuna cu niste biscuiti de ovaz,dar proasta de ea,a aruncat tot pe perete.Asa ca peretele din camera mea are un miros de padure si este lipicios la atingere.De adaugat ca eu cand sunt plictisita incep sa desenez figurine din viata pe peretele meu.Peretele meu e un bloc de desen unic in viata.Numai are nimeni bloc de desen situat pe perete.Peretele meu avea culoare frumoasa si gingasa inainte sa ma apuc sa desenez.
Aseara m'am jucat cu stelele de pe cer.Le spuneam cate un cuvant.Prostutele nu intelegeau si taceau.In schimb,eu tipam la ele pentru ca nu ma intelegeau.M'am jucat si cu luna,dar n-am vrut sa o enervez,asa ca i-am cantat.Cand o sa plec in vacanta si o sa ajung la aeroport,eu ma voi descalta.Vreau sa umblu desculta si sa simt pamant strain.Vreau sa alerg desculta pe strazi staine (nu ca nu am facut deja asta).Si voi fi la mare.Voi pune picioarele pe nisip.Si voi avea grija sa ramana acolo.Cineva se va duce spre mare.Va lua apa in pumnul sau si mi-o va turna in cap.Eu nu voi vrea sa ma misc de pe plaja.Ma voi aseza,avand grija ca picioarele mele sa nu se miste,si voi desena pe plaja.O voi ruga pe aceea persoana sa se duca sa'mi mai aduca apa sa ma ude iar pe par.Pentru ca parul meu va incepe sa se usuce si nu vreau.Si as vrea cand voi fi la mare,sa fie zapada.Sa fie zapada cu nisip si apa.Apa sa nu inghete si nici afara sa nu fie frig.Vreau doar o temperatura variata pentru nisipul meu.Pentru ca in zilele de vara,nisipul meu se infurie si fierbe.Sunt zilele acelea cand el nu vrea sa primeasca pe nimeni.Dar marea e primitoare.Marea ma cheama.O aud chiar si acum cand stau pe scaun si insir aici,pe blog,cuvintele astea.O aud cum ma cheama sa intru in ea.Marea inchide ochii pentru un moment.I va deschide pentru 4 zile,atunci cand voi fi acolo.Marea imi duce dorul.E una din prietenele mele cele mai bune.Marea mi-a dus dorul in tot acest timp,de cand am fost acolo pentru ultima data,in vara.

Si voi pleca acum.Voi lasa usa deschisa in spatele meu,in caz ca cineva vrea sa intre.Eu sunt draguta cand vine vorba de o persoana straina care vrea sa intre in casa.Numai stau sa inchid usa cu cheia.Imi ia mult si ma enervez atunci cand nu gasesc cheia potrivita.Asa ca las usa deschisa.Si cand persoana straina termina tot la mine in casa,gaseste cheia sub covor.Pentru ca acolo o voi lasa.Nu imi voi lua geaca pe mine cand e frig afara.Cand e frig afara eu voi umbla fara geaca,pentru ca imi va fi cald.Cand e cald afara,eu voi umbla cu geaca,penru ca imi va fi frig.Nu stiu daca e ceva de inteles in toata chestia asta,pentru ca nici eu nu inteleg ce spun.E dificil chiar si pentru mine.Azi citesc.Citesc o cartea despre un prieten nevazut.Sunt la a 100a pagina.Vedeti?Nici 99,nici 101,nici 99 jumate apropiat de 100.Nu.E 100 fix.La mine toate lucrurile sunt fixe.Nimic nu e pe jumatate.
Sambata am fost la teatru.Am fost la un spectacol cu mima.Trebuie sa-ti placa mima ca sa intelegi un asemenea spectacol.A fost un spectacol cu Dan Puric.Chiar recomand spectacolul,pentru ca va fi chiar distractiv.Pentru toate varstele.E foarte mult dans.Si foarte multa muzica.Si toti acei actori de pe scena erau purtati de muzica.O asculta si faceau cea ce le spunea.Am observat ca teatrul numai e uitat.Sala a fost plina.Vreau sa fiu si eu propriul meu actor.Chiar si pentru o zi.Sa simt emotiile la inceperea piesei si multumirea din ochii actorilor,cand spectacolul ia sfarsit,iar aplauzele rasuna in toata sala.Vreau sa fiu un regizor sa urlu la actori cand nu au facut bine.Vreau sa fiu unul din parintii mei,cand au aflat despre "comoara" lor lucruri rele.Vreau sa fiu unul din prietenii mei,cand acesta ma distreaza in fiecare zi.Vreau sa fiu prietena mea cea mai buna,cand e alaturi de mine in toate.Vreau sa fiu prima persoana care imi spune ca ma iubeste si ma tine strans in brate.Vreau sa fiu aceea persoana la care eu tin,ca sa vada cat o admir.Vreau sa fiu persoana care se gandeste la mine in momentul asta.Vreau sa fiu orice persoana care se afla in metrou acum.Vreau sa fiu persoana care ma urmareste.Vreau sa fiu persoana care in orice mijloc de transport nu poate sa-si ia ochii de pe mine.Vreau sa fiu orice alta persoana,in afara de mine.Eu sunt o persoana fara sens in viata asta.Multi imi zic ca sunt norocoasa,dar habar n-au ca eu nu obtin nicioadata ce mi'am dorit cel mai mult de la viata.Povestea mea va incepe frumos,dar nu ii voi cunoaste nicioadata finalul.Poate ca povestea mea nu va avea un final.Poate ca povestea mea va continua mereu.Vreau ca povestea mea sa dainuie peste fiecare colt din lumea asta.Vreau ca fiecare actor de pe scena si aminteasca povestea mea.As vrea sa'mi gasesc spiridusul care imi spunea candva povestea mea si as vrea sa aud de la el ca povestea mea va avea un final.
Dar ne vom intalni la mare spiridusule.Te voi astepta pe plaja cu vantul prin parul meu si cu soarele arzand in ochii mei.Te voi astepta pana cand tu vei veni spiridusule.Si cand vei veni,totul,se va termina.Abia atunci povestea mea va avea un final.

povestea unui fluture

A existat candva un fluture ratacit prin lumea noastra.Fluturele acesta era inconjurat de un strat subtire de fericire.Fluturele strain nu stia sa zboare.Avea aripile inghetate si nu putea sa dea din ele.Isi petrecea zilele pe nasucul unui copac dintr'un parc murdar.Fluturele avea si el o dorinta.Vroia sa invete sa zboare.Mii de copii treceau pe langa el si nimeni nu il vedea.Simtea singuratate si ura in acelasi timp.N'aveai cum sa nu'l adori atunci cand ii vedeai culorile de pe el.Dar niciodata nu te'ai intrebat "despre acest fluture gingas ce stiu?"
Un copil se intalneste cu el si sta de vorba."Micutul meu fluturas ce ai patit?"intreaba un copil cu ochii mari,negri.
"Nu stiu sa zbor micutule om.Nu am avut ocazia sa invat.Pana si aripile le am inghetate si stratul asta mic de fericire curand va disparea.Uite vine si Craciunul si eu il voi petrece iar pe copacul asta natang.In fiecare an e la fel.Nu cred ca voi mai rezista mult.Deja mi'e frig.Si simt cum incet-incet ingheata sangele in mine"
Ascultai cu atentie fiecare cuvant venind dinspre fluture.Si o lacrima iti va curge,nevinovata, usor pe obrazul rumen.Copilul asculta cu atentie si isi repeta fiecare cuvant in minte.
Erai suparat alaturi de acest fluture mic.Oamenii treceau si treceau pe langa el fara sa'i arunce nici macar cea mai mica atentie.Copilul acesta cu ochi negri a ramas langa el.S'a ghemuit langa copac,incet,si a inceput sa'si petreaca orele din an,acolo,alaturi de fluture.
Treptat cate un om se oprea si facea la fel.Se aseza langa fluture,ii asculta povestea,o reasculta in minte si se ghemuia usor langa copac.In fiecare minut din ora,un om va face asa.Se va ghemui langa copac si va asculta povestea fluturelui.



Duceai dorul fiecarei secunde departe de acest fluture.Chiar daca nu stiai de unde vine,daca are un nume,daca are si el casuta lui sau daca in vreo parte din lumea asta,cineva il cauta.Toti stateau si il priveau cum se chinuie.Micul fluturas plin de culoare se chinuie.Baietelul il va lua din copac.Il va lua,il va tine in brate si il va duce in podul din casa lui,asteptand primvara.
"Baietelul meu naiv si inocent.Nu ma lua din locul meu.E vremea sa'mi caut eu primavara mea.Nu intelegi micutule dar asa e viata."
"Dar fluturasul meu,lumea asta cruda asta vrea.Sa vada cum te chinui.Vrea sa vada cum te lupti cu lumea asta fluturasule.Tu trebuie sa zbori din floare in floare."
"Nu intelegi tu micutule.Am zburat deja din floare in floare.S'au plictisit si ele de mine.Undeva,o primavara noua tot ma asteapta."
"Dar lumea asta va vedea ca te'ai chinuit.Si iti va purta de mila."
"Lumea asta nu stie ce spune om mic si prost ce esti."
"Fluturasule,eu nu vreau sa pleci.Te voi duce intr'un colt din podul de sus al casei mele.Iti voi aprinde si un foc.Cum probabil nu fumezi fluturasule,focul va fi bun pentru caldura ta.Iti voi aduce si paturi sa te invelesc.Iti voi canta si cateva melodii fluturasule,pentru bucuria ta.Si apoi cand iti vei mai reveni,vom putea iesi in curte sa ne jucam.Imi voi aduce jucariile mele din camera si impreuna vom crea jocul nostru.Mami cand va vedea ca suntem obositi,ne va chema in casa fluturasule.Si ne va da sa mancam si sa bem ciocolata calda.La mine in curte ninge in momentul asta.Dar cand tu vei fi mai bine,va iesi soarele.Eu te voi iubi mereu fluturasul meu.Si la culcare,cand ne vom baga in pat,iti voi citi cate o poveste.La fel cum tu imi vei povesti in continuare,povestea ta."


Se opri.Si se apleca asupra fluturasului.Fluturasul inchise ochii pentru totdeauna.O lacrima calda curse din ochii copilului asupra fluturasului.Frigul a pus stapanire pe bietul fluturas micut.
"Micutul meu fluturas,oare te vei mai trezi?"

E praf.E frig si e praf. James se indreapta spre teatru.Se urca pe scena si incepe sa recite.E atent la fiecare detaliu.Doar are un public de multumit.Are emotii.Mereu face asa.Se aseaza pe un scaun,isi ia microfonul langa el,un pahar de apa pe o masuta de lemn si incepe sa recite.E piesa lui.E scrisa si traita de catre el.E povestea lui de jucat.Povestea vietii lui.Publicul e atent si sta cu ochii neclintiti asupra lui.Ar vrea pentru un moment sa dispara tot publicul.Sa nu-l vada.Crede el ca asa s'ar descurca mai bine.E un tanar actor la inceput de drum.Nu are 10 ani in spate cu publicul.E pentru prima data pe o scena.Isi drese glasul si inchise ochii.Isi imagineaza acum ca e in alta parte.Ca nu e pe scena si ca nu-l vede nimeni.
Se afla intr'o cafenea cu o ceasca de cafea tare in fata.Tigara lasata aprinsa in scrumiera scoase un fum frumos.Il tenteaza si incepe sa o fumeze.Afara ploua si era urat.
Brusc se opreste din recitat.Deschide ochii.In sala e inca liniste.O lacrima ii curge din ochi.Isi aduce aminte de copilul pe care l-a cunoscut candva.Cum se oprea in fiecare zi pe banca din fata parcului cismigiu si il astepta.Cum in fiecare zi din saptamana ii facea cinste la mec.
"Eu sunt spectatorul tau care iti citeste fiecare replica si cu care repeti in fiecare zi,pana si in weekend".Asa se prezenta micul lui prieten.El isi lua cafeaua tare cu lapte si tigara in mana si incepea sa repede sus,pe acoperisul blocului.Acolo se simtea cel mai bine.Si cand te asteptai mai putin,aparea si spectatorul.Isi scaunul si se aseza.Si il asculta.Asa faceau amandoi.Fiecare zi si-o petreceau acolo sus,pe acoperis,singuri.Timpul a trecut.Copilul a crescut.Interesul lui pentru teatru a scazut.
Acelasi parc,aceeasi banca.E frig si zapada aproape topita si murdara pe jos.James se duce sa-si ia o cafea de la mecul obisnuit din fata Cismigiului.Diseara are spectacol.Are emotii.E un spectacol important pentru ca e si actor si regizor.Lumea incepe sa vina.E agitatie in sala.Se simte.Peste jumatate de ora incepe piesa.Actorii sunt pregatiti.Cortina se ridica.Paseste James in fata si incepe sa recite.Se opreste brusc.In primul rand,pe scaunul din dreapta,vede o figura cunoscuta care citeste scenariul.E micutul spectator de pe acoperis.Se privesc amandoi pentru o clipa.Piesa continua ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Probabil deja stiti finalul.Cei doi se intalnesc "accidental" si isi reiau prietenia de odinioara.Cum numai am inspiratie sa fac si finalul spun de pe acuma "the end".

in gol

M'am trezit azi cu un tremur.
Am visat.Si am visat ciudat.Am visat ca am sa cad.Ca am sa cad si tu nu o sa fii jos acolo sa vezi daca ma lovesc.Totusi m'am lovit si nu ma doare.Am mai visat ca trece viata pe langa mine.Am vazut un avion zburand tacut pe cer.Dintr'odata a cazut.N'am auzit in vis decat strigatele celor din avion.Am mai visat ca alerg de cele mai multe ori.Alerg asa catre infinit.Nu stiu incotro ma indrept,cert e ca alerg.Am mai visat ca rad.Dar de cele mai multe ori chiar asta fac.Rad in somn.
Astazi m'am trezit normal.Mi'am baut cafeaua,mi'am luat paltonul si am iesit pe usa.Ploua azi si sunt in metrou.Ploua si in metrou.Imi place atunci cand ploua in metrou,mirosul de dupa.E un miros de peste imputit si care iti taie orice chef.E un miros amuzant.Dar totodata cu mirosul,se degaja si o caldura de nesuportat si totusi placuta.E o caldura de metrou.O caldura "ieftina si totusi daca stam sa ne gandim,mai mult gratis",care nu necesita facturi.
Am presimtirea ca o sa ma intalnesc cu spiridusul meu iar.Il vad plimbandu'se pe strada pe langa Universitate.Isi ascunde un zambet strain.Topaie pe fiecare patratel de pe strada.Se joaca acum.Incerc sa strig dupa el si sa-l chem langa mine.As vrea sa'mi mai spuna iar povestea.Si as vrea sa-i spun ceva.Sa-i spun ca eu eram aceea fata din metrou.Ca despre mine povestea.Si ca avea dreptate cand a spus "asta va fii povestea ta".Insir aici cuvinte fara sens.In momentul asta nu stiu despre ce sa scriu.Sincer.N-am persoana aceea care imi da idei,langa mine.
Astazi mama s-a suparat pe mine.Ma jucam cu Ivan in camera mea.Cu masinuta parca si cu acoarelele acelea pentru desen,dar din greseala Ivan a colorat peretele.Mama cand a intrat nu m'a crezut si m'a certat pe mine.Ea nu il vede pe Ivan.Crede ca prietenul meu cel mai bun nu exista.Se insala.Mama nu stie ce spune.Ivan e minunat.E cel mai bun prieten pe care l'am avut vreodata.Acuma mama e in bucatarie si prepara pizza cu masline.Eu si Ivan adoram maslinele.Asa ca plecam de pe netul asta infect si mergem sa mancam pizza.Poate in curand peste vreo cateva zile voi avea si eu inspiratie si voi scrie ceva care chiar merita citit.Deocamdata va spun ca nu o sa intelegeti nimic si va mai zic un "multumesc" pentru ca ati avut rabdare sa cititi mica mea porcarie.

my little gnome

"Spiridusule mic si rau aseaza'te o secunda langa mine.Opreste timpul in loc si fa'ma sa rad.Povesteste'mi despre fata pe care obisnuiai sa o vezi la metrou spiridusule.Spune'mi cum era.Spune'mi te rog frumos despre aceea fata care obisnuia sa rada.Spune'mi despre acel suflet de copil care obisnuia sa straluceasca in ea.Spiridusule nu fii ipocrit! Ia'ma in brate.Strange'ma tare si spune'mi povesti."
Pe acest spiridus mic si rau il iubesc.Pe acest spiridus urat il visez.Pe acest spiridus imi doresc sa'l vad zilnic.Spiridusul meu ma iubeste.Spiridusul meu mi'a facut un balon.Balonul asta "fara rost in viata" a legat o prietenie.
"Stai langa mine si fii atenta.Uita de tot ce e in jur si asculta'mi vocea.Iti voi spune o poveste.Va fii povestea pe care o vei stii doar tu.Va sta in inima ta.Va fii amintirea ta despre mine.Gandindu'te la ea iti vei aduce aminte de mine.Asa ca stai langa mine soricelule si gusta din vocea mea.Sunt eu modest dar stiu sa te inveselesc.Stiu ca tu vei adormi la mine si eu te voi tine strans sa nu cazi.Stiu ca tu iti doresti sa oprim timpul,dar soricelule,el nu exista pentru noi.Suntem noi doi soricelule.Eu,spiridusul tau,iti voi spune povestea.Tu vei sta si o vei asculta."
Asa imi zicea spiridusul meu.Incepea si imi insira cuvinte ce construiau o poveste.Era o poveste a omenirii.Era o poveste despre oameni.Despre diferentele dintre noi imi povestea spiridusul meu.Imi povestea despre iubire si prietenie.Spiridusul meu ma invata ce anume sa urasc in viata asta.
"Povestea mea soricelule ar trebui sa te educe.Povestea mea te va urmari oriunde soricelule,iar eu voi fii langa tine."
"Dar..."
"Stai linistita soricelule.Inchide ochii si nu'i mai deschide.Vei visa.Ma vei visa pe mine si eu te voi tine strans de mana."
"Spiridusul meu dar eu nu stiu ce sunt acum.Daca voi cadea spiridusule,vei fii acolo jos sa ma prinzi?"

4 decembrie

Stiati ca azi se implinesc 192 de ani de cand James Monroe a devenit cel de'al cincilea presedinte al Statelor Unite ale Americii?Cum spuneam,in fiecare zi aflam cate ceva nou :) Tot azi in 1855 a fost inaugurata "scoala de mica chirurgie" la Spitalul Mihai Voda din Bucuresti,iar in 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal,alcatuit dupa modelul Codului Penal francez si al Codului Penal prusac.

part II

E o povara mult prea rea.Persoana aceea continua sa ma caute.Continua sa se intrebe unde sunt si ce e cu mine.Nu va stii ca eu m-am eliberat.Nu va stii ca eu vreau sa ma duc in lumea mea.Nu va stii ca eu astept sa vina iarna sa ma ia.Nu va stii ca eu voi vrea sa raman in vise.Ea se va intreba intr-una unde sunt.Va continua sa sune toate persoanele cunoscute.Nu va stii ca "drogul" din mine isi face efectul.Nu va stii ca in venele mele curge independenta.Nu va stii ca eu voi fi pe drumul meu.Nu va stii ca eu sunt o nemernica.Ca ma bucur pentru suferinta altora.Ca eu ma razbun in momentul asta."Elibereaza-te" striga eul din mine.Nu va stii aceea persoana ca eu lupt in omenirea asta.Ma lupt cu nedreptatea.Incerc sa fiu buna dar e rau.Incerc sa fiu si rea,dar e mai rau.Ma razbun in continuare pe mine.Imi folosesc sufletul si trupul ca teren de razboi.Persoana aia nu stie ca in mine e un razboi.Nu stie ca eu sunt cauza razboiul.Nu stie ca eu sunt impartita in bine si rau.Ma aflu la granita.Mai am putin si cad."Salveaza-ma" strig eu.
De ce luptam?De ce suntem buni,daca nu rezolvam nimic cu asta?De ce traim in omenirea asta plina de nesimtiti?De ce ne injuram in fiecare zi?De ce fiecare fata sub 14 ani e interesata de universul adultilor?De ce crestem prea repede?Pe masura ce crestem,oare ne si maturizam?Oare realizam ca de mult numai sunt copii?Oare ne dam seama ca trebuie sa platim pentru greselile noastre?De ce toate subiectele noastre sunt TABU?De ce nu dam cartile pe fata?Cand vom fi oare pregatiti?De ce continui sa insir intrebari fara sens si raspuns?Pentru ca stiu ca nimeni nu va interesat sa ma lamureasca si pe mine.Sa-mi explice de ce traim in lumea asta meschina.
Ma uit la ceas.Trece timpul.Nimic nu se schimba.Ce destin?Nu exista asa ceva."Destinul ti-l faci cu mana ta"."De ce?".Oare ma revolt acum?Oare imi asculta cineva si mie gandurile?
Oare atunci cand ne dorim sa murim,suntem pregatiti?Moartea oricum va veni la sfarsit si ne va lua.Va exista un sfarsit?O sa doara?
Multi mor prea des.Oamenii care se sinucid,gandesc?
Cand spui ca esti prieten adevarat cu cineva,chiar simti asta?Cand spui "te iubesc" pentru prima data unei persoane pe care o placi si la care crezi ca tii,dar nu esti sigur,si totusi ii zici cuvintele magice,chiar trebuia?


Ma desprind de lume pentru un moment.Sunt pe bulevard.Cad primii fulgi de zapada.Sunt micuti.Nu cred ca ajung pana la asfalt.Se vor topi.Nu stiu unde ma duc.Vreau sa ma intalnesc cu iarna.Ma tot gandesc la persoana care isi face griji pentru mine.Cand ma voi intoarce acasa cred ca o voi gasi.Sau poate nu.
Gasesc usa tot deschisa.Imi las paltonul rosu pe jos.Si cei doi pantofi ii scot in nestire si ii arunc.Se simte frigul de cand am plecat.O musculita mica se joaca cu lampa mea chinezeasca.Insir aici niste cuvinte fara sens.Toata povestea asta n-are niciun sens.Totul e nul.Gasesc aceleasi sticle goale.Si aceeasi tigara uitata aprinsa in scrumiera.Persoana straina nu e.Imi pun camasa albastra pe mine si ma asez in coltul patului.Bineinteles ca nu uit de geamuri.Sunt deschise.Frigul e acelasi si caldura nu e pornita.Ma asez si astept.Nu sunt sigura daca persoana aceea va veni iar.Si daca da...Oare o vom lua de la capat?

Sunt treaza.Stau intr-un colt,in pat.Toate geamurile din casa sunt deschise.E frig.Eu sunt doar intr'o camasa.Nu stiu ce s-a intamplat azi noapte.Nu-mi amintesc nimic.Vad cateva sticle pe jos,goale.Undeva prin casa rasuna o melodie.Coldplay-Lost.Usa casei e deschisa.Nu ma grabesc sa o inchid.Va veni cineva.In fiecare dimineata e asa.Va veni cineva si va observa ca ceva nu e in regula.Va observa cateva sticle de bautura "alcoolica" pe jos si va zice ceva.Se va uita la geam si va simti ca e frig.Se va grabi sa inchida toate geamurile si sa dea drumul la caldura.Dar nu o voi lasa.O voi ruga sa ma lase sa simt frigul.O voi ruga sa ma lase sa ma incalzesc cu alcoolul din vene.
O sa vrea aceea persoana sa ma imbrace.Nu o voi lasa.Ii voi spune sa ma lase cu camasa asta albastra pe mine.Are un parfum special pe ea.Ma va intreba persoana straina a cui e parfumul.Eu nu voi stii sa-i raspund.Aceea persoana va fii ingrijorata pentru mine.Eu nu voi reactiona cu nimic.Aceea persoana va vrea sa sune la 112.Eu in schimb am pus telefoanele pe "pauza".Persoana asta care isi va face griji pentru mine va vrea sa ma intrebe ce am.Eu nu o sa-i zic nimic.Va vrea sa inchida muzica aceea "urlatoare".Eu ii voi interzice.Eu voi vrea sa-mi aprind o tigara,persoana straina mi-o va lua din mana.Persoana va observa posterele de fotomodele de pe pereti.Imi va observa genunchiul gol si slab.Imi va observa oasele prin camasa.Si aceea persoana se va intreba ce e cu mine.Persoana aceea se apropie de mine.Va vrea sa ma ia in brate.Probabil o voi lasa.Si voi simti caldura.Voi simti dragoste.Si apoi,ma voi imbraca.Imi voi lua haina si voi pleca.Voi lasa usa deschisa,geamurile la fel.Voi lasa un frig in casa.Si poate aceea persoana va veni iar si ma va cauta sa ma aline.Dar nu ma va gasi.Si ii va fi dor de mine.Si se va intreba unde voi fi.Dar eu voi in parc si voi astepta sa vina iarna.

intrarea pile la liceu.

Am stat de vorba azi cu un fost coleg de generala.Discutia a fost incantatoare.In ciuda faptului ca nu ne mai vorbisem de vreo 3 luni.El da tezele acelea unice anul asta.Stresul ala ingrozitor.O sa pun printre aceste randuri mici,mica noastra discutie.
Anetteeee: nu sunt kiar teze normale
. Anetteeee: e examen
. Anetteeee: uite care e faza
. Anetteeee: nu poate
. Anetteeee: un copil
. Anetteeee: de 5
. Anetteeee: ca medie
. Anetteeee: la scoala
. Anetteeee: sa intre la sincai
. Anetteeee: pt ca a copiat
F: aoleu...tu si stefanoaie
. Anetteeee: locu lui nu e acolo
. Anetteeee: serios aqm
. Anetteeee: are dreptate
. Anetteeee: multi au intrat
. Anetteeee: pe pile
. Anetteeee: anu asta
. Anetteeee: in licee
. Anetteeee: f bune
. Anetteeee: ca in fiecare an defapt
. Anetteeee:
F: cum pe pile?
F: Vr si io
F: cui ii dau spaga?
F: ))
F: pff
F: si stii ce
F: ios de 9 la romana
F: si de 6 la mate
F: unde intru?
F:
. Anetteeee: sa stii ca pe pile
. Anetteeee: cred
. Anetteeee: ca e
. Anetteeee: rusinea
. Anetteeee: rusiniilor
. Anetteeee: sa intri
. Anetteeee:
. Anetteeee: una de la mn din cls
. Anetteeee: a intrat asa
. Anetteeee:
. Anetteeee: pe pile
. Anetteeee: la creanga
F: si?
. Anetteeee: ea nu apare
. Anetteeee: peey nu ebine
. Anetteeee:
F: suntem in ROMANIA
. Anetteeee: ca nu e de creanga
. Anetteeee: locu
. Anetteeee: unui copil bun
. Anetteeee: a fost luat
F: ce conteaza
. Anetteeee: de o pitzipoanca proasta
. Anetteeee:
F: i dont care
. Anetteeee: daca esti
. Anetteeee: tu
. Anetteeee: de ex
. Anetteeee: in locu
. Anetteeee: copilulului
. Anetteeee: bun
. Anetteeee: si unu
. Anetteeee: mult mai prost
. Anetteeee: dekt tn
. Anetteeee: intra cu pile
. Anetteeee: pe locu
. Anetteeee: iti convine?
. Anetteeee:
. Anetteeee: tau*
F: nu...dar asta e Romania si trebe sa ne supunem
F:
F: si intru si io tt pe pile...
F: care e faza
F: si iau locu altuia
F: si tot asa
F:
F: frate ce nu intelegi tu
F: ca esti prea corecta
F: esti intro tara
F: "europeana" cu numele
F: stii cate licee bune
F: au alte tari?
F: la noi se face sondaj
F: pt ca nu sunt in stare in mama masii
F: sa faca 2-3 licee in +
F:
. Anetteeee: bine da
. Anetteeee: asta asa e
. Anetteeee: ca nici sava
. Anetteeee: nu e cine stie ce
. Anetteeee: e chiar varza
F: in Franta spre exemplu aia au 1000 de licee in paris
F: + Periferiile
F: care au si alea
F: cate 100
. Anetteeee: bn mha
. Anetteeee: franta e franta
. Anetteeee: nu o sa ajungem
. Anetteeee: asa
. Anetteeee: nicioadata
. Anetteeee: de aceea
. Anetteeee: eu dupa ce termin
. Anetteeee: liceu
. Anetteeee: plec
. Anetteeee: din tzar
. Anetteeee: tzara*
F: pai
F: Franta e Franta....
F: Romania e Romania
F: dar sa inventat o solutie
F: ca romania ca devina ca franta
F: PILA!
F:
F: ))
F: io la creanga
F: aveam media 9 pe an
F: dar crezi ca intram la creanga fara pila?
F: p**a
F:
F: la scoala adik
F: in 78 90% sunt pe pile
F: si 10% sunt din cartier
F:
F: 79*
F:
F: de ce sa sufar eu
. Anetteeee: e trist sa cred ca vrei sa intri pe pile
F: pt ca un idiot nu e in stare sa mai faca un liceu?
F: nici nu ai cum
F: sa intrii altfel
F:
. Anetteeee: ba da
. Anetteeee: eu am intrat
F: tiam zis....
. Anetteeee: pe stresu meu
F: media 9
. Anetteeee: am fost ji bolnava in a8a
. Anetteeee: si am pierdut
. Anetteeee: o gramada
. Anetteeee: si am intrat
. Anetteeee:
F: pff
F: si iti convine sa pierzi o gramada
F: ca sa intrii intrun liceu?
F: mda...
F: io te inteleg pe tine
F: e f OK sa crezi asa
F: asa as crede si eu
F: doar ca vazand in ce tara de cacat traim
F: trebuie sa procedez si eu ca restul
F:
F: ieri nea tinut in frig in fata salii de sport
F: ca au ei consiliu profesoral
F: pa pish pe consiliu lor
F: sa ne dea drumu in sala
F: porma poate faca consiliu tt orele
F: da eu no sa inghet pt ei
F:
. Anetteeee: ai dreptate aici
. Anetteeee: daar
. Anetteeee: exista un dar
. Anetteeee: tu nu trebuie sa fii
. Anetteeee: ca totzi
. Anetteeee: ceilalti
si acum daca ati citit.ma duc sa visez.

n'are titlu

"Un om c-o chitara
In orasul plin de clovni
O orchestra de afloni
Incearca sa te-aline.
Plin de oameni mult prea tristi,
Toti ar vrea sa fie
Prim-solisti pentru tine.
Dar e un om c-o chitara
Uitat la gat undeva,
E un om c-o chitara
In inima ta, va canta.
Ca un gand prea inocent
Intr-o minte de pervers
O rima fara vers.
Se aude un ecou
Colorat aprins de visul tau
Despre mine.
Dar e un om c-o chitara
Uitata la gat undeva,
E un om cu o chitara
In inima ta,va canta.
In fiecare din noi
E un inger prea singur
Ce-asteapta sa fie descoperit.
De multe ori adoarme viseaza
Si sigur nu e trezit.
Nu ajung in lumea ta,
Nu ma stii si pot jura
Ca esti ca mine.
Fara ziduri intre noi,
Fara lacrimi arse,
Fara ploi si fara tine
Dar e un om cu o chitara
Uitata la gat undeva
E un om cu o chitara
In inima ta...
In fiecare din noi
E un inger prea singur
Ce-asteapta sa fie descoperit
De multe ori adoarme
Viseaza si sigur
Nu e trezit." vita de vie-om cu o chitara

august luni.

Am cunoscut un copil.Un copil foarte dragut.Era pistruiata si avea parul ciufulit.Cu niste ochii de culoarea marii,m-a luat deoparte si mi-a zis povestea ei.Nici nu o cunoasteam prea bine,dar ea parea sa stie cate ceva de mine.Si a inceput sa-mi povesteasca.
Era putin sasaita si m-a facut sa rad.Povestea cu atata drag despre familia ei.Bunica ei tinuse in casa parinteasca nazistii din razboi timp de cateva luni.Gasea de fiecare data cand mergea sa o viziteze,lucruri de la ei.Bunica ei a decedat insa cand ea avea numai 3 ani.Mi se parea induiosator.Continua sa viziteze casa parinteasca.Si parca mereu cineva ii arata cateva ceva nou.Adora casa aia.Simtea mereu atmosfera de atunci.Din anii 1939.Adora curtea.Era totul pastrat ca in acei ani.Si iubea amintirea acelor vremuri.Faptul ca in acea casa au dormit si au stat,cativa nazisti.Povestea cu atata drag de bunica ei.Dar mi s-a parut dur cand mi-a zis ca nu-si amintea de ea.
"O simt si acum in fiecare noapte,inainte sa ma bag in pat" imi zice ea."Imi mai aduc amintea de ea doar din fotografii si povesti.Stiu ca obisnuia sa stam la masa si sa'mi taie pepene ca sa mancam impreuna".Cat de dur pentru un copil sa nu-si aduca aminte de o ruda.Si cum pot afecta cuvintele lor ziua unui om.A continuat sa-mi mai povesteasca.Isi adora mama.Pentru ea inseamna totul.Spune ca daca nu ar fi avut'o langa ea,nu ar fi ceea ce este acum.Nu ar mai fi pe planeta asta.Dupa a inceput sa-mi zica de tatal ei.E plecat in strainatate.Pentru un trai mai bun pentru familia lui."Vorbim in fiecare seara la telefon.Chiar daca totul pare asa de in regula,eu ii simt lipsa in unele seri.Imi place cand e alaturi de mine."Fetita asta imi spune cu zambetul pe buze totul despre familia ei.Si descopar cu bucurie ca e fericita.Are o familie deosebita,chiar una minunata.Regreta insa ca mama ei nu i-a dat un fratior.Rar mai gaseste pe cineva de varsta ei cu care sa se joace.
Fetita asta e speciala.Vrea sa ma vada in fiecare zi,pana se termina vara.Si chiar asa s-a intamplat.Doar ca atunci ca s-a terminat vara si n'am mai intalnit'o.

o zi si ceva

Azi.E frig.Bate vantul tare si mi-e frig.E una din acele zile ciudate.E una din acele zile cand nu am chef sa ies.Ma plimb pe bulevard.Vad doi copii certandu-se pe un balon.Balonul ala sta si asculta linistit.Cat de ipocrit e balonul.Nu reactioneaza.Sta acolo ca nesimtitul.
Ma plimb acum.Vreau sa caut un internet cafe.Sa profit de dependenta mea de net,acolo.Beau o cafea.Cafeaua mea zilnica de lapte.Aud zgomote.Oamenii urla unii la altii.Cat de anormal se comporta oamenii.Sunt in parc.Stau pe o banca si ma uit in jur.Imi gandesc randurile ce vor aparea pe blog.Sunt concentrata.N-am inspiratie.Dar ce mai conteaza.Sunt randurile mele.Trece un copil pe un skateboard si cade in nas.Din greseala,normal.La inceput mi se apare amuzant.Eu sunt o egoista si de aia rad.Il doare.Il simt ca-l doare.Mi-e mila de el.M-as duce sa-l ridic.Dar se descurca.Are doar nasul spart.Nimic grav.Plec din parc.
Ma indrept spre Muncii.Trebuie sa ma intalnesc cu ea.Nu ma grabesc.Profit.Metroul si asa merge repede.Sunt undeva pe la Universitate.In fata la TNB.E lume multa pe scari.Lume ce se uita ciudat la mine.Nu-mi place privirea lor.Ma simt nesigura.As lua metroul de la Universitate dar ar insemna sa schimb la Unirii si n-ar avea sens.M-as intoarce din drum si urasc asta.
Asa ca stau in statie la masina.Vine greu.Ma plictisesc.Incep sa cant.Nu stiu ce dar cant.Imi aud vocea care nu exista.Si ma opresc.Si asa.A venit masina.Ma urc si stau cuminte pe un scaun.Cand ajunge unde vroiam,cobor si iau metroul.Stau 10 minute.Si gata.Am ajuns la Muncii.Ea nu e deloc pe peron.Asa ca ma pun pe asteptat.Ceasul arata 1 si 20.Mai e timp.Orele mele incep la 2.Cum nu am inspiratie deloc si am impresia ca am scris o porcarie si ca nu o sa citeasca nimeni,termin aici.Cred ca pun totusi o poza.

o dimineata si un prieten.

Gata.Acum chiar ca m-am trezit.A avut grija prietena mea imaginara,Sarah sa ma scoale cu un urlet.Nu stiu de unde a aparut,azi m-am trezit cu ea tipand.Nici nu o cunosc.Fata ei e acoperita.Ii vad doar parul cret si restul trupului.Dupa cum arata are in jur de 10 ani.O urasc.E enervanta si pisaloaga.Nu ma lasa sa dorm prea mult.Vrea sa ne jucam.Eu i-am zis ca nu stiu sa ma joc.Am trecut de perioada asta.Nici nu prea mai stiu ce e ala un joc.Dar Sarah tot nu intelege.Ma trage de maneca si ma ridica din pat.Mie inca mi-e somn si mai vreau sa dorm.Nemernica...Cine are nevoie de ea?De unde a aparut?Nici sa-mi beau cafeaua nu ma lasa.Mi-o ia din fata si se joaca cu ea.
Dimineata asta e urata.Nu-mi place.Bate vantul si e frig.Si nici nu e zapada.Cand m-am dus azi dimineata in pat sa ma culc,mi-am dorit sa fie zapada.Acuma unde e zapada?Sarah tot nu ma lasa in pace.Nici sa scriu nu pot de ea.Ma incurca.Sta langa mine si se stramba.Ma cearta ca nu ma joc cu ea.Nu o inteleg.Nimeni nu o intelege pe Sarah.Spun nimeni,pentru ca nu o vad decat eu.Restul lumii zice ca sunt nebuna.Oare sunt?Sarah a aparut intr-un moment nepotrivit.N-am nevoie de ea.Mi-e foarte bine si fara.Dar ea nu vrea sa plece.Sare in patul meu.Face zgomot si mizerie.Incep sa vina facturile.Ma refer in special la cele de telefonie mobila.Adica ale mele.Niciodata nu platesc la timp.Iar cand ma duc sa platesc,imi pare rau ca am dat banii din portofel.Se duc prea repede.Vine ziua lui Sarah.Acum mi-a zis.E pe 29 noiembrie.Nu stiu ce sa-i iau.Cred ca o bomboana cu un suc ar fi de ajuns.Ea tot nu pleaca de langa mine.O gonesc si nu vrea nici in ruptul capului.Ce cauta langa mine?Nu o suport clar.Acuma a plecat putin.Se joaca cu o mata.Eu in schimb ma bag in pat si poate reusesc sa mai adorm.

precious moment of us.

stiu ca circula si pe net,tocmai de asta doresc sa le postez si pe blog :)

rad ori nu mai traiesc

aseara m-am culcat normal.pe la 1 dimineata.am dormit foarte bine.chiar prea bine.si cred ca am visat ceva frumos,din moment ce m-am trezit razand.nu-mi amintesc ce am visat,dar mama spune ca ma auzea razand.ciudat nu?
eu mereu rad.fie ca dorm sau nu.cand fac baie si sunt sub dus,rad.cand ascult muzica si nimeresc melodia mea preferata,rad.cand simt ca am emotii in fata cuiva,izbucnesc in ras.chiar si dupa ce plang,la un moment cand imi dau seama ca am plans,rad.mai ales cand plang dintr'o prostie.mi se intampla de prea multe ori sa rad prosteste,fara niciun motiv.chiar azi mi s-a intamplat sa rad fara niciun motiv.ma plimbam pe bulevard si am vazut doi copii care se loveau reciproc cu baloanele.mi-a venit sa rad.nu stiu daca din motivul pentru ca era ceva prostesc sau pentru ca mi se pareau simpatici.cert e ca am ras :) rasul face parte din rutina mea zilnica.oamenii par mai simpatici cand rad.sunt oameni mai speciali.
oricum cert e ca in spatele fiecarui ras al unui om se poate ascunde cate ceva.

30

Se trezeste dimineata si vede langa el o femeie.Bine nu pare chiar femeie.Pare mai mica de 24 de ani.O studiaza atenta si si-o descrie in gand "un par blond luminos si ciufulit,un tatuaj langa gat sub forma de soare si unul sub forma de scorpion pe piciorul stang."
ea:'o dooamne!ai un Nurofen?'
el:'uh huuh'
ea:'multumesc.cat este ceasul?'
el:'10 fara 20'
ea:'sa ma ia dracu! cred ca glumesti'
mai tarziu...
ea:'unde dracu sunt?este acesta Tooting Broadway?'
el:'ce? nu,Kentish Town'
ea:'oh nu! la naiba nu acum,trebuie sa fiu in Clapham in 10 minute,oh my god,pot sa iau vreun autobuz de aici?sau cumva ai masina?'
Observa la ea un usor accent de irlandez.Probabil Northern Irish,cum ii place lui sa spuna.
el:'pot sa iei autobuzul de la 5 minute de aici.masina mea este la reparat'.
ea:'dracu sa ma ia,trebuie sa iau o masina.ai ceva bani?'
Trec cateva minute de la discutie.In tot acest timp el isi cauta bani in portofel pentru a o imprumuta,chiar daca probabil nu o va revedea.A facut dragoste cu ea azi noapte,chiar daca nu-si aduce aminte nimic.
ea:'multumesc,o sa-i inapoiez pe toti'
el:'unde te duci?'
ea:'la munca'
el:'sambata?'
ea:'da...sunt ospatar,dar doar pentru un timp'
el:'esti studenta?'
ea:'ihim...exact.good nu iti amintesti nimic de azi noapte?'
el:'nu prea....si....cati ani ai?'
ea:'17'
Ramane putin fara glas si se gandeste.17? E la liceu,nici macar majora.M-am culcat cu o minora?In timpul acesta ea se indreapta spre usa si cand sa iasa se intoarce si zice.
ea:"aaa si apropo.la multi ani"
La multi ani?Da,adevarat,era ziua lui si tocmai implinise 30 de ani.
(ca sa aflati toata povestea cititi thirty-nothing de lisa jewell.)

motto

"marea imi da mereu inapoi tot ce oamenii imi iau" .Acesta reprezinta mottoul intregii mele saptamani pentru starea de spirit pe care o am in momentul asta.

biologie

Azi am avut ora de biologie.Mi-a placut si sincer imi place biologia.Vreau sa dau mai departe la o facultate de biologie.Nu intru in detalii prea multe.S-a intamplat in schimb ceva magic.De cateva saptamani urmaresc in nestire un tip.Student la facultatea de biologie.Cineva cred ca si-a pus in gand azi sa ma faca fericita.Una din dorintele mele inevitabil s-a produs.Studentul meu secret ne-a predat lectia mie si colegilor mei.Eram fascinata si il urmaream atent si discret.Nu cred ca simteam o legatura ca in genul profesor-elev,ci mai degraba "viitor sot cu vreo 2 copii maxim care are o sotie minunata dar nu e fericit si si-a gasit printre elevele lui,o amanta".Urmaream fiecare silaba ce iesea din gura lui.Eram pe moment sedata si fermecata de tot cea ce spunea.Avea emotii mari si se vedea asta in timp ce preda.Simteam un foc mare arzand in mine.Cu fiecare minut care trecea inima incepea sa-mi bata din ce in ce mai tare.Faceam tot felu de jocuri cu prietenele mele pentru a-i atrage atentia si pentru "a ne da o mana de ajutor".Nu stiu daca era o dragoste care pentru cineva de care sunt mandru de cum isi face munca sau o dragoste sunand cam asa "tu si eu diseara oriunde vrei,ne intalnim la 8 jos la metrou la muncii si mergem sa bem o cafea,restu vedem ce se intampla".Am 15 ani dar credeti'ma imaginatia mea nu cunoaste limite.Revenind la lucruri mici dar importante,am simtit o tristete in mine atunci cand ora mea minunata impreuna cu studentul meu secret s-a terminat.Simteam o dorinta arzatoare de a avea (daca se putea) un maraton de vreo 8 ore de biologie cu el.
Terminand aici tot ce aveam de spus,va multumesc ca imi cititi (daca exista cititori pe blogu' meu) aceste randuri prostute si mici :)

strop de fericire

Imi beau cafeaua de dimineata.Ma uit la ea de cateva minute.Imi place mirosul de cafea.Cafeaua mea e diferita.Are si lapte in ea si ii da un miros mai ciudat.Gustul insa e delicios.Cafeaua reprezinta pentru mine fiecare strop de fericire acumulat in somn.
In fiecare dimineata imi beau stropurile de fericire.Ele sunt mai multe.La sfarsitul zilei raman cu un strop.Toate celelalte mi-au fost luate pe parcursul zilei.Mereu plec de acasa zambind si ma intorc normal.De ce nu zambim oare mai des?De ce fiecare om merge pe strada fara sa rada?Daca am incepe sa radem fara motiv am parea nebuni?Mai am 6 stropi de fericire.
Ma uit pe fereastra.Nu vad nicio urma de raza.Nu e soare azi.M'am trezit degeaba.Vad cativa nori intunecati si niste copaci dansand.Mie imi place sa cred ca danseaza,dar defapt bate vantul.Si ploua,am uitat sa mentionez asta.Cad stropi de apa multi.Geamul meu e plin.Imit un copil de 10 ani si incep sa ma joc cu ei.Ce prostesc si haios in acelasi timp.Cafeaua mea se goleste in tot acest timp.Mai am vreo 2 stropi de fericire din cana.
Imi suna telefonul.Nu e un bip sau vreun mesaj.E un fel de "reamintire".7 apeluri pierdute aseara,de la Andreea.Mi-e mila de ea la cat a sunat.Isi face griji pentru mine.Deobicei cand vad un om ca se ingrijoreaza pentru mine,atunci imi dau seama ca ii pasa intr-adevar acelei persoane de mine.Atunci incep sa zambesc.O sun s-o linistesc.E persoana numaru' 1 de incredere din lista mea de telefoane.Am multe numere in telefon de la persoane de mult uitate.Le mai sunt din cand in cand sa mai stam de vorba.Sunt unele de care ma apuca un dor nebun.
Alerta! Stropul meu de fericire se duce.A mai ramas 1 singur.Nu stiu ce sa fac cu el.Ma plimb prin casa si ma mai uit pe geam.Ploaia s-a oprit pentru moment si vad cate o raza mica de soare iesind printre nori.Imi termin cafeaua.Gata deocamdata.Am terminat de baut si ultimul meu strop de fericire.
Ma imbrac si ies pe usa.Ma indrept catre nicaieri.N-am o directie anume cand ies afara prin oras.Deobicei imi place sa ma plimb mult ca sa cunosc Bucurestiul.Am de toate la mine,un telefon,banii si ce mai trebuie pentru o plimbare luunga.
De adaugat pe final,ca toate astea se intamplau intr-o zi de sambata :)

fum si cafea chioara

Ploua.Toata lumea e in metrou si priveste picaturile de ploaie de pe geam.Cerul e intunecat.Sally e trista.Plange si se simta mai singura ca niciodata.A fost mintita.Se simte ca o proasta,avand in vedere ca l-a crezut pentru a doua oara.Sperante...Cate sperante pot intra in sufletul unei fete?Are idee vreun baiat cat rau cauzeaza prin minciuna?Ipocrizia lui poate schimba radical o fata.
Sally se simte ciudat.Ea e ciudata oricum,dar de data asta e diferit.Isi bea cafeaua obisnuita la cafeaneaua din oras.Inca isi pune intrebari.De ce?De ce a crezut inca o data in el?Sally si-a pierdut zambetul molipsitor pe care toata lumea il vroia.E suparata.Cafeaua numai are gustul de odinioara.Cartea numai are acelasi haz pe care il avea atunci cand o citea de nenumarate ori.
Vede doi copii pe strada.Si-ar dori sa fie din nou copil.Sa simta inocenta vremurilor de atunci.Si-ar dori sa nu simta atata ura.Vrea sa vorbeasca cu cineva,dar nu gaseste persoana potrivita.Vrea sa fuga,departe...unde nimeni nu ar gasi-o.Vrea sa se refugieze intr-un loc de-al ei,unic.Ar vrea pentru o clipa sa nu-i pese de nimeni si sa evadeze.Dar nu poate...Realitatea o prinde de picioare si o aduce pe pamant.O scoate de printre nori,de printre visare.
Daca l-ar vedea nu i-ar reprosa nimic.Se simte vinovata.Se bucura in liniste pentru el.Il vrea fericit asa cum ea nu avea niciodata sa-l faca.Nu vrea sa-i mai auda numele.Vrea sa simta ura pentru el,vrea sa nu mai vorbeasca nimeni de el.Vrea sa-l uite.Nu poate.E dependenta de el precum un drog cauzeaza dependenta.
Inca ii simte parfumul.Inca simte caldura din bratele lui si inca tanjeste dupa el.Ar vrea sa strige dupa el in gura mare,dar stie ca nu poate.Stie ca totul s-a schimbat.
Vrea sa lase deoparte aceea Sally.Vrea sa se schimbe,intr-o noua Sally,care sa nu se mai lase atat de usor mintita.Lacrimile i-au inundat intreaga fata.Ochii verzi stralucesc mai rau ca nicioadata.
Lasa insa deoparte gandurile,cartea si cafeaua cu lapte pe care o savura si isi aprinde o tigara.Se simte bine cand fumeaza.
Se aseaza pe iarba,privind soarele si savurand tigara.Stie ca totul s-a terminat intre ei. :)

Jack and Sally

Afara era frig.Mereu se enerveaza cand e frig afara.Sally pur si simplu uraste frigul.Nu intelege de ce nu poate fi cald tot timpul.Nu intelege de ce trebuie sa-si ia hainele groase pe ea atunci cand este frig.De ce nu poate sa mearga in pantaloni scurti si maieu in zilele reci de noeimbrie,tot nu pricepe.Zilnic parcurge acelasi drum spre acelasi loc,spre aceeasi clasa si vede aceeasi oameni normali sau anormali,aceeasi colegi,aceeasi profesori mediocrii.In schimb ii place un singur lucru.In fiecare zii vede acelasi baiat si isi rosteste in minte,in fiecare zi acelasi nume,Jack.Il adora,stie asta.Numai e in gandul ei doar ideea ca "il place".A ajuns sa tina la el si sa-si doreasca sa-si petreaca fiecare minut din viata ei,alaturi de Jack.
Simte fluturasi in stomac atunci cand nu este langa el,si uraste sfarsiturile de saptamana,cand ramane acasa pentru 2 zile si nu ajunge sa-l vada.Si-ar dori sa-l vada mai des.Sally este doar o fetita prostuta indragostita la nebunie de prietenul ei cel mai bun.
Sally este fericita.Iubeste zilele de fericire.Isi sacaie prietenele cu noua dragoste.Cand este langa el,Sally numai reactioneaza,se cuibareste la el in brate si gusta putin cate putin din parfumul lui.El in semn de protectie isi pune capul pe capul ei si stau asa timp de cateva minute.O caldura ii inconjoara si le face inima sa pulseze cat mai repede,declansand o tensiune insuportabila.El a reusit sa o duca intr-o alta lume,departe de lumea reala.A reusit sa o aduca intr-o stare de visare,intr-o permanenta neatentie.Ea a reusit sa-i fure un zambet.Prietenele ei sunt incantate de starea ei de somnolenta a iubirii.Traieste unul din cele mai fermecatoare momente ale vietii.
Seara merg impreuna la metrou.Se tin de mana si se imbratiseaza.Sunt in lumea lor acum,nimeni nu are dreptul sa intre.Se bucura amandoi de clipele petrecute impreuna.La despartire,cand fiecare se intoarce in lumea reala,ea isi spune usor in gand ca aceste clipele sa nu se termine niciodata si el sa nu-i dea drumul din brate. :)

special...

cineva mi.a zis candva ca am de scris despre familia mea pentru maine.era vorba despre un eseu cu tema familia.n'am scris niciodata acel eseu,pentru ca daca as fi facut lucrul asta,ar fi durat o vesnicie pana terminam.familia mea nu se poate exprima prin cuvinte.n'as termina niciodata tot ce as avea de spus despre fiecare.



eu am o familie mare.si nu e vorba doar despre cea pe care o gasesc in fiecare seara cand ma intorc de la liceu,sau de fiecare data cand ma scol dimineata si deschid ochii.pe familia mea asta mare o mai gasesc de fiecare data si la liceu.chiar si o singura persoana inseamna pentru mine o multime de lucruri,dar asta e alta poveste.


familia mea e speciala.o simt mereu alaturi de mine.
am avut-o de descris pe mama mea,in franceza.e aiurea,pentru ca mereu descoperi calitati adevarate la propriul tau parinte.mama mea e unica.o consider speciala si totodata amuzanta.e un amestec ciudat,dar frumos.pe mama mea n'am reusit niciodata sa o descriu cu adevarat.la mama mea am descoperit noi talente si calitati morale,pe care cred ca le tinea ascunse.mama imi este alaturi mereu.ma intreb cateodata cand zicem ca ne uram parintii,oare gandim?oare ne imaginam cum ar fi macar o secunda din viata noastra fara parintii nostri alaturi de noi? ne.am pierde.niciodata nu incetam sa cerem ajutorul parintiilor.in ei putem gasi prietenii pe care nu ii puteam avea acasa,cei cu care vorbim pe net in fiecare seara cand ne intoarcem de undeva.


pe langa faptul ca avem o mama,avem si un tata.sa nu credeti acuma ca voi lua fiecare membru al familiei pe rand si il voi descrie :)).tatal meu rocks! in adevaratul sens al cuvantului :) tata e cel care ma rasfata.mereu am considerat faptul ca daca in familie exista o fata,tatal e cel care o va proteja timp de 18 ani pana la majorat.tatal meu continua sa faca asta,chiar daca eu simt nevoia de putina libertate din partea lui.fiecare fata are nevoie de "taticul" ei la un moment dat in viata.eu stiu cum e.viata mea a luat o intorsatura neasteptata la un moment dat in viata,cand tata a plecat in strainatate cu serviciul.sa nu credeti acum ca parintii mei sunt separati (mereu primesc intrebarea asta). nu este adevarat.pur si simplu tata face tot ce poate pentru ca eu si mama mea sa aveam un viitor mai bun.il admir pentru asta si il iubesc chiar mai mult.nu cred ca mai exista tati asa de curajosi care sa.si lase familia pentru o vreme si sa plece sa puna pe picioare un viitor mai bun.tatal meu e curajos si special.
parintii mei sunt cel mai bun cadou care mi s.a dat.de fiecare data de ziua mea ma rog la Cel de Sus sa mi protejeze si sa.i ajute.

liceu

am test la informatica maine:| si sincer pentru toti bobocii,dar si ceilalti,exista oare un mod mai usor de a invatza un caiet intreg pentru un simplu test? hmmmmm....defectul mate info se asterne :)